Câteva highlighturi ale Salonului anual de muzică clasică Musicora, Paris.
- spaţii de prezentare a unor piane de colecţie, ce puteau fi încercate pe loc, cum a făcut spre exemplu fetiţa din poza de mai jos. Instrumente, opere de artă şi piese de colecţie în acelaşi timp:
- ateliere de cântat la diverse instrumente, pentru copii şi mai puţin copii, sau doar fani ai muzicii clasice: se putea cânta (sau scârţâi, dupa caz) la suflătoare, de la flaute până la saxofoane, apoi viori de diverse mărimi şi mărci, până la pian, orgă clasică sau electronică...până la instrumente exotice sau moderne.
In rest, tot ce-i trebuie unui profesionist sau amator în ale muzicii: cărţi, partituri, prezentări de festivaluri de muzică clasică, de locaţii numai bune pentru concerte etc.
Apoi, în auditorium-urile Palatului Brogniart, fost palat al bursei din Paris, am putut asista la un recital de excepţie, ca să folosesc un clişeu care nu ilustrează nici pe departe efectul produs asupra publicului de un tânăr pianist de nici 20 de ani, Rémi Geniet: http://remi.geniet.free.fr/Extraits_audio.html
In umila mea părere, acest băiat cântă la pian ca un sportiv de mare performanţa, ca un tenismen ce marcheaza as dupa as, cu o energie ce sfidează asa-zisul "stil" al muzicienilor francezi, mai sensibil şi marcat de emoţie. Nu că n-ar avea şi el modulaţii sensibile în interpretare...dar...mi s-a părut o combinaţie de îndârjire şi pasiune tinerească de remarcat.
Nu-i de mirare că s-au aruncat pe el dupa recital mulţi ataşaţi de presă şi nu numai.
PS: a cântat mult mai bine live decât putem asculta din extrasele de pe site-ul său. Semn ca şi progresează foarte rapid.
