La vanatoare de sunete

Deux artistes roumaines sont parties à la chasse de la musique urbaine parisienne. Un objet incarne les sons chassés.
Une représentation de l’identité sonore parisienne créée par Anca Trestian et Raluca Sabau. Rencontre avec les artistes.

To cheat or not to cheat

To cheat or not to cheat:

Despre sistemul legislativ romanesc, cu dedicatie..

Constitutia Romaniei:

http://legeaz.net/constitutia-romaniei/

Articolul 1:

4. Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

Citiţi mai mult: http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-1-constitutie

ARTICOLUL 61 din Constitutia Romaniei

Rolul şi structura

1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Citiţi mai mult: http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-61-constitutie

Romania este o republica semi-prezidentiala. Rolurile de reprezentare sunt impartite intre guvern (puterea executiva) si presedinte, conform constitutiei.

Nu Curtea Constitutionala trebuie sa aiba putere legislativa, ci Parlamentul, asta e rostul lui. CCR nu avea aceasta putere de validare a legilor, pana acum 1 an, cand puterea de atunci i-a marit prerogativele, tocmai pentru a o situa deasupra parlamentului. Rolul institutiilor acestea asa cum s-au organizat in Romania este sa se poata verifica si atentiona reciproc, nu sa se substituie una alteia dupa voia unui presedinte sau vreunui prim-ministru.

Legea nr 42/1992 privind Curtea Constitutionala, modificata in decembrie 2010 (de catre puterea PDL): "Art.11. - (1) Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează: C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. ". Deci nu ia decizii in ce priveste procedura de suspendare si nici in ce priveste referendumul, se spune clar in aceasta lege, ci doar avize consultative.

In plus, nu se specifica nicaieri ca ar trebui sa fie o situatie exceptionala pentru suspendare, ci doar ca se face la propunerea si votul parlamentului. E un fel de sistem de tinere sub control a institutiilor, dupa parerea mea, intr-o tara care a trecut prin 3 dictaturi in ultima suta de ani, totalizand peste 50 de ani...De aceea un echilibru se cere pastrat, puterea prea multa in mana unui singur om nu a fost niciodata de bun augur pentru Romania.

A nu se face comparatia cu Franta, care este singura republica prezidentiala din Europa! Deci Sarkozy sau Hollande au prerogative de a impune legi, politici interne si lua decizii, cu sprijinul parlamentului si al guvernului. In Romania nu este constitutional ca niste consilieri prezidentiali sa redacteze legi, asa cum s-a intamplat, legi pe care sa le impuna presedintele prin guvernul sau, fara nici o dezbatere nici a parlamentului nici a societatii civile.

Presedintele Romaniei practic a guvernat prin interpusi, in timpul guvernului Boc, ceea ce reprezinta o infractiune cu consecinte penale in dreptul comercial. Adica daca cineva isi ascunde averea pe numele vecinei in varsta pentru a face evaziune fiscala este pasibil de pedepse penale, dar un presedinte care guverneaza prin interpusi, tot contra legii, nu risca nimic?? Nu este grav? Nu merita macar demis pentru asta?

 Apoi, legenda conform careia lui Basescu i se datoreaza intrarea in UE, sau NATO, sau vreo imbunatatire a justitiei este falsa...El doar a stiut sa isi faca imagine pentru niste reusite pentru care au muncit altii, si in primul rand romanii, iar imbunatatirea justitiei este doar o gluma buna. Si-a facut imagine pe niste lucruri la care nu a pus umarul chiar deloc. Tot ce s-a facut in ultimele zile s-a facut pentru a se reveni la situatia legislativa normala, nu sa se mentina legile prin care isi betona Basescu puterea (adica sa nu poata fi suspendat decat cu prezenta 50%+1 din liste etc). El a facut aceste modificari. Si acum ne revoltam si protestam ca nu s-ar respecta legile abuzive create de puterea lui??

In ce priveste parerea Uniunii Europene ca Romania ar trebui sa se calmeze si sa-l pastreze pe Basescu, concluzia ar fi ca grecii au voie sa dea foc Europei si sa primeasca sute de miliarde de euro finantare pentru a mentine pensii de peste 1500 de euro si functionari care lucreaza 6 ore pe zi maxim... iar Romania sa taca din gura si sa rabde, ca dintotdeauna, e doar un deranj in plus. Cu asta nu pot fi de acord.

Exact aceeasi procedura ca si cea de acum s-a petrecut si in 2007, cand majoritatea din Parlament a votat pentru suspendarea presedintelui, de ce atunci nimeni din Europa nu a comentat? Eram si atunci in UE, nimeni n-a spus un cuvintel. Daca ar fi fost neconstitutional, de ce nu a fost si in 2007? Doar pentru ca atunci lucrurile s-au petrecut in cateva saptamani, nu intr-una?

De ce doamna Merkel nu a pus niciodata piciorul in Romania daca este atat de "prietena" a lui Basescu? De ce nici macar UN lider european sau mondial nu a venit in acesti 8 ani de cand este Basescu presedinte? Unul singur. Singurul prieten al lui Basescu este Victor Orban, autocratul de la Budapesta. In mandatul lui Emil Constantinescu la Bucuresti a venit presedintele SUA, alti prim-ministri au avut intalniri de nivel inalt, numai Boc si Basescu au fost marginalii Europei. Nu inteleg cum de Europa a tacut linistita in timp ce presedintele Romaniei facea lucruri mult mai grave decat omologul lui maghiar, in schimb Ungaria a fost aratata cu degetul...sau da...inteleg...avand in vedere ca Basescu le servea interesele economice in primul rand, atunci da...e de inteles.

Stiati ca Basescu este lobbyist pentru proiectul Rosia Montana, din a carui dezvoltare redeventele pentru statul roman sunt doar de 4%? 4%...cu atat doar s-ar alege Romania din valoarea aurului de acolo daca proiectul continua asa cum doreste presedintele suspendat. Stiati ca nu mai departe de acum cateva luni era pe punctul de a vinde exploatarea de miliarde de euro Cuprumin pe 200 de milioane de euro? Si nu numai...exemplele sunt nenumarate, cu cate resurse vroia sa vanda pe NIMIC, la propriu.

Demiterea Avocatului Poporului pare ceva foarte anti-democratic, daca nu stim cu ce se ocupa acesta in ultima vreme. In special cu atacarea legii pentru aplicarea unei taxe suplimentare pe veniturile companiilor farma, taxa care se practica in cam toate tarile europene si care s-ar reintoarce in finantarea sistemului sanitar, atat de prost in Romania. Cum e posibil sa sustinem asa ceva? Nu era deloc Avocatul Poporului, ci dimpotriva, daca el se opunea unei legi (europene, de altfel), care este menita a aduce finantare pentru sectorul sanatatii.

Inca ceva: acum ceva timp mi-a cazut sub ochi Harta libertatii presei in Europa si am vazut cu nu prea multa mirare faptul ca presa din Romania este in continuare considerata o presa doar partial libera, doar Romania, Bulgaria si Italia fiind in situatia asta in UE. Deci cata incredere putem sa avem daca ne informam de pe canalele de presa din Romania? Nu stiu care sunt aservite si care nu, dar intr-o proportie majoritara presa nu este libera, ceea ce simplifica drumul manipularii mediatice, in special din partea puterii, care o fi ea.

http://hirlauledilitar.wordpress.com/2011/05/08/o-harta-a-libertatii-presei-unde-este-romania/

Legile adoptate in perioada Basescu-PDL au fost adoptate prin ordonante de urgenta, dictate de consilieri guvernului. O data ca nu au fost dezbatute in parlament, asa cum ar fi trebuit, al doilea motiv ar fi ca nu au fost dezbatute nici de presa si de opinia publica, cum ar fi democratic, ci au fost impuse legi extrem de importante pentru functionarea Romaniei: Codul Fiscal, Codul Penal, Codul Muncii, Legea Educatiei, legea de functionare a CCR si multe altele...In perioada Nastase dura 1 an pana se dezbatea cate o lege si trecea prin parlament...deci foarte lent, dar macar se intampla asta. In perioada PDL nici un fel de dezbatere prealabila nu a mai avut loc.

OUG: In Monitorul oficial nr 938 din 30 decembrie 2011 a fost publicata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 125 din 2011, privind modificarea si completarea Codului Fiscal. Modificarile intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, cu unele exceptii prevazute la art. VII din Ordonanta.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27299/Modificare-Cod-Fiscal-2012-OUG-125-din-2011.html#ixzz20oLCUGaF

Codul de procedură penală (CPP) actualizat prin: OUG 121/2011

OUG 148/2008 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobată prin Legea 167/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009

Citiţi mai mult: http://legeaz.net/legea-53-2003-codul-muncii/

http://curieruljudiciar.ro/2010/04/21/proiectul-de-modificare-a-legii-curtii-constitutionale-avizat-favorabil/ : prin care s-a eliminat posibilitatea suspendarii proceselor in justitie daca motivul este considerat neconstitutional. Este democratic si corect acest lucru?

Cu o cautare pe Google se va vedea ca acestea erau emise ca si LEGI propuse si adoptate de catre parlament in orice perioada anterioara, chiar si in comunism. Prin OUG se aduceau doar modificari punctuale.

De Legea pensiilor modificata cu concursul penal al Robertei Anastase (si colegii ei parlamentari PDL), pentru a carei demitere unii se revolta, nici nu mai vorbesc. A fost declarata neconstitutionala poprirea unor drepturi dobandite (pensiile), si totusi 2 ani de zile guvernul PDL a mentinut taierile, care ar fi fost in continuare valabile daca nu venea opozitia la putere.

Si acesta este un regim democratic? Asta este o perioada de evolutie pentru societatea romaneasca? Ma indoiesc serios.

Daca vrem ca aceste lucruri sa se perpetueze, atunci sa-l pastram pe Basescu.

Contextul actual este o sansa rara pentru alegatori. Avem cu totii sansa de a fi martori la o "perioada de proba" a guvernului USL si a candidatului Crin Antonescu. Nu ne convine, in nu mai mult de 2 luni avem posibilitatea sa alegem pe altii, nu vom mai alege orbeste.

Eu una sunt dezamagita sa observ ca multi din diaspora, oameni bine mobilati la cap si decenti, il sustin in continuare pe Basescu si pe ai lui. Cand niste oameni traiesc in alt sistem, diferit, si nu-s si unii n-au fost niciodata in contact cu sistemul din Romania nu cred ca pot sa-si formeze o imagine atotcuprinzatoare. Nu este de ajuns sa te informezi din presa sau sa-ti intrebi prietenii ca sa cunosti complexitatea miscarilor din Romania, intr-un context destul de haotic de peste 20 de ani.

despre coregrafie si Ruxandra Racovitza

Atentie

        Oare explodează sau se menţine...pentru ca este goală în interior? hmmm.

La palat sau la metrou

O metaforă a diversităţii: "Romanian artists at work: palais - metro", pe ferestrele Palais de Tokyo, Paris, pentru Bienala 2012.

Artist: Dan Perjovschi - http://www.perjovschi.ro/

...despre care unii spun că este doar un mâzgălitor de pereţi, aşa am auzit; când vor avea şi alţii inspiraţia şi asumarea opiniilor pe care le are acest artist, atunci să vorbească; până atunci, este O singură voce într-o tăcere asurzitoare. Si nefolositoare.

O carieră - Vladimir Cosma

      Vladimir Cosma - născut în 1940 la Bucureşti. Trăieşte din anii '60 în Franta, împreună cu familia lui.Tatăl lui a fost un mare dirijor de orchestră, cu multe înregistrări Electrecord în România, dar ce zic eu "a fost" încă mai trăieşte, are puţin peste 100 de ani şi încă mai cânta la pian din când în când, şi-ncă vioi.

    Am descoperit această compilaţie DVD la...50 de euro pentru 51 de coloane sonore de film. Merită, nu?

    Creaţiile sale au intrat în conştiinţa societăţii franceze, toţi adulţii îşi amintesc de muzica sa de film care a fost o coloană sonoră extrem de potrivită pentru filme ale lui Louis de Funes, Pierre Richard şi muuuulţi alţii. Iar cei tineri îşi amintesc în special de Sophie Marceau mică, la 15 ani, în filmul far pentru adolescenţii şi copiilor anilor '80, "La Boom" redifuzat în fiecare an de atunci.

    O să citez doar dintr-un singur comentariu de pe YouTube, care arată cât de apreciat este:

"Un seul mot : FA-BU-LEUX !

Les films français lui doivent beaucoup.

La musique, et les génériques en l'occurrence, font 50% du succès d'un film."

   în traducere: "un singur cuvânt: fabulos! filmele franţuzeşti îi datorează mult. Muzica şi genericele în acest caz fac 50% din succesul unui film".

...din păcate este foarte puţin cunoscut printre români, care nu au ştiut în mare parte că muzica pe care o auzeau în atâtea filme frantuzeşti (mai ales comedii) era compusă de un român, şi deci nu au..înregistrat în memoria lor performanţa.

    Cred că e timpul să aflăm şi să ne bucurăm şi noi de cariera acestui compozitor foarte prolific, cu o carieră exemplară şi care vorbeşte perfect romaneşte şi acum după aproape 50 de ani de la plecarea din ţară, un om care mi s-a părut modest şi la locul lui, ca un român care se respectă.

 Mai mult....aici.

Musicora 2012

Câteva highlighturi ale Salonului anual de muzică clasică Musicora, Paris.

http://www.musicora.com/

- spaţii de prezentare a unor piane de colecţie, ce puteau fi încercate pe loc, cum a făcut spre exemplu fetiţa din poza de mai jos. Instrumente, opere de artă şi piese de colecţie în acelaşi timp:

- ateliere de cântat la diverse instrumente, pentru copii şi mai puţin copii, sau doar fani ai muzicii clasice: se putea cânta (sau scârţâi, dupa caz) la suflătoare, de la flaute până la saxofoane, apoi viori de diverse mărimi şi mărci, până la pian, orgă clasică sau electronică...până la instrumente exotice sau moderne.

     In rest, tot ce-i trebuie unui profesionist sau amator în ale muzicii: cărţi, partituri, prezentări de festivaluri de muzică clasică, de locaţii numai bune pentru concerte etc.

    Apoi, în auditorium-urile Palatului Brogniart, fost palat al bursei din Paris, am putut asista la un recital de excepţie, ca să folosesc un clişeu care nu ilustrează nici pe departe efectul produs asupra publicului de un tânăr pianist de nici 20 de ani, Rémi Geniet: http://remi.geniet.free.fr/Extraits_audio.html

    In umila mea părere, acest băiat cântă la pian ca un sportiv de mare performanţa, ca un tenismen ce marcheaza as dupa as, cu o energie ce sfidează asa-zisul "stil" al muzicienilor francezi, mai sensibil şi marcat de emoţie. Nu că n-ar avea şi el modulaţii sensibile în interpretare...dar...mi s-a părut o combinaţie de îndârjire şi pasiune tinerească de remarcat.

    Nu-i de mirare că s-au aruncat pe el dupa recital mulţi ataşaţi de presă şi nu numai.

   PS: a cântat mult mai bine live decât putem asculta din extrasele de pe site-ul său. Semn ca şi progresează foarte rapid.

Salon du livre Paris

Spot Salon du livre 2012 par salondulivreparis

Anul 2013. România invitată de onoare la Salon du Livre la Paris. Foarte frumos. Lucrările cui aş vrea să le văd prin standuri?

1. Mircea Eliade - tot ce înseamnă literatură, nu neapărat lucrările filozofice sau de istorie a religiilor. Oricum în ultimii ani se incearcă o denigrare a lui ca şi istoric (cel mai important, să nu uităm) al religiilor, pe motive de apartenenţa lui în anii '30 la Garda de Fier. A se vedea lucrarea lui Daniel Dubuisson - "Impostură şi pseudo-ştiinţă. Opera lui Mircea Eliade". Eu nu ştiu daca asta a avut vreo influenţă sau nu în lucrările lui, dar încercarea de a discredita o muncă enormă care n-are nici o legatură cu ideile lui politice de prin anii săi de tinereţe nu pare ceva fructuos.

2. Marin Preda - oare ce ar înţelege publicul francez citind "Cel mai iubit dintre pamânteni?"  sau "Moromeţii"? Oare ar înţelege critica sistemului comunist sau ar citi doar...o poveste şi atât. Sau ar simţi libertatea lui Moromete?

3. Ion Luca Caragiale - că tot îl sărbătorim anul ăsta, s-ar putea prelungi un pic şi în 2013. In perioadele acestea tulburi politice, nu-i nimic mai potrivit decât stilul lui Caragiale. Cred că s-ar recunoaşte uşor şi cititorii în ironia disimulată şi limbajul colorat, dar care codifică nişte cutume şi trăsături de personalitate caricaturale...dar adevărate.

Apoi...sa vină şi tinerii scriitori, să se mai schimbe garda, să se împrospăteze imaginea.

Piticii de gradina :)

De astia m-am impiedicat prin Jardin de Luxembourg, mai putin instrumentistii. Erau infipti intr-un chiosc si interpretau cu sarg standarde din muzica pop si jazz, intr-un stil de corala de elevi.

Mai un fals, mai un rateu, mai cu emotii sau fara, in fata trupelor de turisti si localnici, important e ca-si faceau treaba binisor. Si aveau si o profa roscata, English style, tare entuziasta.

Pentru cine are urechi sa vada si ochi sa auda:

Bag de seama ca ei cutreiera Europa si canta in spatii deschise, gradini, parcuri etc. Bun antrenament, asta.

"Nu am chef azi"

Am participat la cateva reuniuni de "lucru", intruniri si alte palavrageli mai mult sau mai putin fara rost, la care vorbitorii venisera cu o lehamite si o lipsa de interes de zici ca-i adusese cineva cu forta, nu ca erau platiti sa spuna si ei doua vorbe interesante.
Se citea pe fruntea lor "vreau vacanta de Pasti"!

Am stat pana la final la fiecare, cu toate ca ma plictiseam teribil, dar mi-a placut reactia colegilor francezi, care...si-au luat catrafusele si au plecat in mijlocul discursurilor. Unul cate unul, cate unul, cate unul...nu vazusem inca reactii de genul asta, dar mi-a placut, ce sa mai.

E usor sa captezi atentia francezilor in general cu...aproape orice, dar daca nu-ti dai nici minimul interes, te trateaza cu spatele direct. Pe stilul "n-am timp de pierdut cu tine, am altceva mai bun de facut".

59 rue de Rivoli

Pana si aici am dat de muzicieni romani, cantand sarbe si hore cu foc impreuna cu un italian si doi francezi - clarinetistul Adrian Receanu & compagnie:

Unde? 59 rue de Rivoli Paris - squat de artisti plastici. Adica picturi, arte vizuale, chestii de-astea boeme si creative. Orice artist din orice colt al lumii e binevenit sa lucreze si sa expuna in aceasta cladire, dar am o vaga senzatie ca trebuie sa stea la coada..

 http://www.59rivoli.org/artists.html

Favoritul meu pe saptamana asta: Alexis Peskine

Specialitatea lui: imagini 3D, ultimul racnet in materie de tablouri, realizate cu materiale industriale..gen cuie, tabla si altele asemenea. Nu va speriati, efectul e minunat chiar daca descrierea nu-ti da impresia asta.

Cand? Anytime de la 11h la 19h. Cum? intrare libera, plimbare de voie, vorba simpla cu unii dintre artisti.

Recomandat celor cu inima slaba si satui de nuante de gri citadine :).

Ca de obicei

Astazi doar o recomandare, ca de obicei:

Subestimat ca si cantaret si autor, cunoscut la nivel international mai mult pentru tinutele stridente, chiar si pentru anii disco, este cel care a compus originalul melodiei "My way" a lui Frank Sinatra.

Nici eu nu mai stiam care a fost primul, (oul sau gaina..), dar mi s-a reamintit ca acest "Comme d'habitude" este precursorul lui "My way". O competitie intre cele doua ar fi inutila, sensibilitatile sunt diferite, substratul diferit, primul vorbeste despre o poveste de dragoste neterminata, al doilea despre o poveste de viata ...afirmata sus si tare.

Nu dam note, doar apreciem. :)

Si eu sunt roman/ca

     Weekendul trecut am fost intr-o postura de militanta pentru imaginea romanilor si a Romaniei in Franta, prin participarea la un Forum al initiativelor tinerilor, in care s-a prezentat si o alta fateta a comunitatii, cea reala, in afara de cea arhi-cunoscuta de catre ei, adica de hoti, cersetori si alte activitati similare.

     S-au expus fotografii ale romanilor care traiesc in Franta si ce ocupatie au ei, vizitatorii au avut posibilitatea printr-un joc sa isi faca o carticica cu imagini din Romania (printre remarcile des intalnite: a, aveti castele, nu stiam, cum? aveti statiuni de schi? nu se poate...vai ce peisaje frumoase etc), iar la final a cantat un invitat surpriza, printre mai multi, si anume Rona Hartner.
    
     E prima data cand o vad si aud live, dar chiar este o persoana foarte placuta si dezinvolta, a cantat si a incins atmosfera cu cateva melodii populare traditionale romanesti, plus una tiganeasca, pentru a fi un tablou complet  :).

     Bineinteles ca vizitatorii au avut posibilitatea sa si guste cate ceva din produse traditionale romanesti, si trebuie sa recunosc ca au avut un succes nemaipomenit. Mai ales incepand de la ora pranzului au lasat deoparte politeturile specific frantuzesti si au dat iama in branzeturi si carnaciori, precum si in zacusca :).

     Una peste alta, nu m-am putut abtine sa nu intru in polemici cu o fotografa care expunea imagini elocvente despre viata mizera a unei comunitati de rromi de langa Dijon, cu texte in care sublinia discriminarea la care sunt supusi in Romania si repetand ca nu aveau acces la educatie sau acces in spatii publice in tara de bastina.

      Sunt de acord ca aceasta realitate exista si ca nu se reuseste schimbarea ei (momentan, sper), dar i-am sugerat doamnei sa mai faca cercetari pe subiect inainte de a prezenta Romania ca pe o tara de lumea a 4-a, nici macar a treia, in care oamenii n-au acces la nimic sau sunt segregati pe criterii de rasa. Plus ca nu-i ajuta nici pe subiectii expozitiei ei sa-si schimbe imaginea despre ei insisi si ce pot face in viata, insistand mereu si mereu pe aceleasi clisee stigmatizante, care se rasfrang asupra tuturor.


* Fotografii publicate cu acordul Rona Hartner. Toate drepturile rezervate.

Eurovision vs Victoires de la musique

Am urmarit acum vreo saptamana si ceva ceremonia Victoires de la musique: muzica de calitate, o scenografie impecabila, regie la fel, oamenii pregatiti de scena. Ca sa spun drept a avut si minusurile ei, cel mai mare mi s-a parut faptul ca anuntau castigatorul unei categorii care apoi intra imediat pe scena sa performeze, deci se stiu dinainte castigatorii celor mai multe dintre categorii, de ce se mai agita cu sms-uri de la public nici nu mai stiu...adica da, stiu, pentru doar cateva categorii, cele mai importante.

Plus aerul acela de congres prafuit in care publicul sta jos si aplauda cuminte si fara sa intre prea mult in atmosfera. Un fel de Grammy's mult prea politicoase...

Si-acum vreo 2 zile mi-am aruncat un ochi si la marea selectie Eurovision de Romania. Ce sa zic, in 15 minute mi-a trecut cheful de vizionare. Nu ma mai uitasem de mult si mi-am zis sa vad ce se mai intampla.

Ce sa fie, nimic nou sub soare, sau aproape: niste no name-uri totale prin juriu, cu aere si fite de vedete hollywoodiene, parerologi care si-au facut "cariera" prin baruri pe la inter sau mai stiu eu prin ce locatii de gen, sedinta de dupa, sfaturile menite a-i transforma pe tinereii din concurs in copiile lor fidele (ale "sfatuitorilor" adica), scenografie lipsa, si in general multe gafe si provincialism.
O nota buna ar fi ca vad ca au cam disparut din peisaj fosilele netalentate obisnuite, de prin anii '80-'90, si apar tot mai multi tineri care macar sunt bagati in seama.

Dar mai este cale lunga sa se ajunga de la o muzica de mall, gen Inna & co, la creatii de calitate si durabile.

Zaz sau Adele varianta à la française

O melodie destul de putin cunoscuta, cu iz de r&b 60's...aceasta Adele varianta franceza, care a inceput cantand pe la metrou....

Si daca nu veti fi dati pe spate, ascultati si varianta live...aici

Atat deocamdata, asteptam sa treaca gripa si mai revenim si cu alte ganduri.

Sosea interzisa pietonilor

Am asistat de curand la o reprezentatie, caci piesa de teatru nu i-as putea spune, atat de multe abilitati a inglobat intr-un singur act artistic.

Reprezentatia aceasta decodifica viata strazii: un muzician, un muncitor si o fata cu o valiza care vin de nu se stie unde, coexista si se intersecteaza. O coabitare de identitati diferite e explorata cu mult umor.

O gimnastica a expresiilor faciale si muzica puncteaza gesturile. Este usor de facut comparatia cu conceptul filmului "The Artist", cu toate ca aceasta piesa a fost conceputa inaintea filmului, dovada ca uneori cuvintele pot fi in plus cateodata si ca alte modalitati de expresie sunt cel putin tot atat de captivante ca si limbajul, poate chiar mai mult. Urmeaza o confruntare intre cei doi tineri, muncitorul si fata care doarme frumos pe valiza ei, fix unde are el treaba...Totul se petrece in tacere, doar mimica si gesturile ne dau de inteles ce se intampla intre ei...

Intr-un final ea isi deschide valiza..in care are inca una mai mica, si inca una si mai mica. Este semn ca ea isi deschide "secretele" in fata baiatului. Actorii dau dovada de niste talente pe care nu le-am banui: sunt dansatori, actori, gimnasti si mimi in acelasi timp.

O poveste completa, "spusa" fara nici un cuvant...

Top 5 lamentari

5 lamentari ale artistilor pe meleaguri frantuzesti:

* ca-s prea multe sali de concerte si concertute si asta face sa scada tariful.

Da, poate era mai bine sa nu aiba decat 2-3 pe care sa se bata toti. Sa vezi atunci tarife si cine le incaseaza...

* la noi nu e ca in State.

Da, acolo chiar e concurenta adevarata si nu-ti acorda nimeni nici un sprijin daca tu tragi pisica de coada, ca prin Europa.

* nu ne sprijina profesionistii din domeniu.

Asta e o lamentare valabila oriunde in lume, asa ca hai, bine, fie, treaca de la mine...; dar poate n-ar strica sa creati si voi ceva mai de calitate, nu tot felul de ciudatenii.

* ca publicul nu-i apreciaza la justa lor valoare.

Vezi punctul de mai sus partea a doua...mai ales ca publicul de pe-aici nu-i deloc mofturos, aplauda orice scartaitura la vioara si se bucura si se-nghesuie la orice miscare cu iz vag artistic.

* s-ar promova ei la nivel international, vai ce vis frumos, dar cum?

Pai daca ar mai invata si macar 10 cuvinte pronuntate corect in alta limba poate ar avea vreo sansa...dar deh...majoritatea isi invata propria limba ca pe o limba straina...pana ajung sa foloseasca corect toate accentele si sa pronunte corect cuvintele lor, deja se apropie de pensionare.

Ramona Horvath trio

Acum vreo 2 zile am mers sa vad un concert de jazz sustinut de o artista din Romania la origine, impreuna cu ai ei colegi muzicieni, la Cité Universitaire:  "Jazz autour de musique de film"

Nu stiu la ce ma asteptam, poate la reinterpretari ale unor clisee despre zona Balcanica (ca o paranteza nu prea inteleg nici astazi de ce ne identificam noi romanii la zona Balcanica, de vreme ce nu trece nici un munte Balcan pe la noi prin tara, ci doar Carpatii..), asa..sau poate la un concert cu staif si seriozitate deplina, avand in vedere ca avea loc la Cité Universitaire.
In orice caz ma bucur intotdeauna sa vad si sa ascult artisti porniti de pe meleaguri carpatine, fiindca stiu ca nu le-a fost usor.

Oricum, fata e super talentata, are o energie debordanta, si asa micuta cum e scoate fum din clapele pianului ala si-si coordoneaza colegii de trio din doua priviri. Plus ca e si simpatica :)).
 Ca sa mai adaug si ca muzica de film nu e niciodata usor de interpretat, uneori sunt pasaje mai dificile decat unele din muzica clasica.

Si ca sa si ascultati macar un pic, aici.

Enjoy!

Da Silva si criza

Dupa titlu ai zice ca e vorba de vreun spaniol care protesteaza vehement contra crizei economice. As, pacaleala totala.

Nu-i nici o criza in melodia asta, nici de inspiratie, nici de versuri si mai ales de diversitate de fete dragute, pe toate gusturile, zambind strengareste.

Pe fundal acorduri un pic in stil Twin Peaks, un pic de influenta U2, cu un strop de ambient music...si parca auzi si cativa pescarusi dand semnalul..
Un pic cam prea repetitiv refrenul dar nu deranjant..

Da Silva - "La crise" - single nou-nout, fresh, de-abia iesit din gaoace:

Melodia perfecta pentru primavara ce o sa vina in curand. Pentru diminetile pline de speranta, la rasaritul soarelui, cu talpile goale dupa dansul de cu seara.

The Artist

...sau filmul care sigur va insfaca si cel putin un Oscar anul asta...ma duc sa-l vad.

Zero: Berlin

Ia te uita ce avem aici: o noua trupa de soft rock frantuzeasca, cu o melodie ce se cheama Berlin, iar eu scriu despre ei in romana. Mai european de-atat nici ca se putea :)).

Ascultati melodia asta si dupa aceea sa nu mai aud ca frantujii n-au muzica rock de calitate.

Un pic de influenta Smashing Pumpkings, un pic de Nirvana raraita, si un pic de "edge" care s-a lipit de ei prin Berlin, pe unde si-au facut veacul cica in cautarea marii lansari, mancand cartofi prajiti cu iaurt si dormind pe saltele. Dar se lanseaza la ei acasa, la Paris, cu bunavointa catorva producatori vizionari si cool, printre care ma numar si eu, cu modestie..

Si un mesaj : "Il me tarde de vivre, je veux être vivant !" E hai, ca parca nu-s chiar asa de ...zero.

Orasul muzicii

De fiecare data cand merg la Cité de la musique ma ia cu fiori de multumire ca pot face asta, de minunare cat au investit oamenii astia acolo si de cat respect au pentru muzica si cat de in serios iau ceea ce fac si muzica in sine.

Pentru muzicieni si profesionisti in domeniul muzical e ca si cum ar fi "the home away from home", se simt ca intr-o a doua casa.

Ca sa va faceti o imagine, este ca un mare mall in care in loc de haine mai de duzina sau nu sunt materiale didactice pentru domeniul muzical, in loc de pantofi sunt instrumente, in loc de sali de cinema sunt sali de concerte, si in loc de KFC si McDonalds sunt muzee ale muzicii si a tot ce o inconjoara, ca sa ne hranim si simtul auzului, direct conectat la cel al memoriei si la cel afectiv, nu numai simtul papilelor gustative.

Ma incanta sa vad figurile tipice breslei, ochi mari deschisi, oarecum naivi dar curajosi, zambete de incantare caci sunt pe teritoriul lor acolo.

As mai adauga ca ar fi cazul sa existe asa ceva si in alte tari, vezi Romania, dar pana acolo mai e ceva drum de strabatut si sa nu-mi stric ziua cu considerente de-astea...


Sursa fotografiei: Cité de la musique

LA MULTI ANI 2012 !!!

Sa avem un an plin de spectacole interesante, evenimente stralucitoare, idei minunate si realizate.

Musicalement,

Joanna