De fiecare data cand merg la Cité de la musique ma ia cu fiori de multumire ca pot face asta, de minunare cat au investit oamenii astia acolo si de cat respect au pentru muzica si cat de in serios iau ceea ce fac si muzica in sine.
Pentru muzicieni si profesionisti in domeniul muzical e ca si cum ar fi "the home away from home", se simt ca intr-o a doua casa.
Ca sa va faceti o imagine, este ca un mare mall in care in loc de haine mai de duzina sau nu sunt materiale didactice pentru domeniul muzical, in loc de pantofi sunt instrumente, in loc de sali de cinema sunt sali de concerte, si in loc de KFC si McDonalds sunt muzee ale muzicii si a tot ce o inconjoara, ca sa ne hranim si simtul auzului, direct conectat la cel al memoriei si la cel afectiv, nu numai simtul papilelor gustative.
Ma incanta sa vad figurile tipice breslei, ochi mari deschisi, oarecum naivi dar curajosi, zambete de incantare caci sunt pe teritoriul lor acolo.
As mai adauga ca ar fi cazul sa existe asa ceva si in alte tari, vezi Romania, dar pana acolo mai e ceva drum de strabatut si sa nu-mi stric ziua cu considerente de-astea...
Sursa fotografiei: Cité de la musique
